Mihai Dragan - kindablog

Probabil ati observat ca in dreapta, sub butonul “Nu te inregistra la RSS” a aparut un banner cu titlul “Editor Kindablog“. In cazul in care esti pasionat de identitate vizuala, publicitate interactiva, design grafic, cultura urbana sau ai ceva absolut interesant de spus si iti doresti sa fi auzit - aici este locul potrivit.

Evident, vor fi acceptate doar cele mai bune posturi insa oricine are sansa de a propune subiecte si de a fi auzit. Inregistreaza-te si poti incepe sa propui subiecte.

Urmareste-ma pe Twitter | Aboneaza-te la RSS

…In special atunci cand esti cel care tine prezentarea, esti creative si cel din fata ta iti spune “Urasc copywriterii si creativii!”.

Raspuns: zambesti…zambesti…zambesti…

Urmareste-ma pe Twitter | Aboneaza-te la RSS

Yahoo! intra pe piata cu un nou serviciu pentru a riposta din nou gigantului Google. De data aceasta se pare ca au facut-o pe segmentul video, cu target-ul pe … nimeni altul decat You Tube. Serviciul se numeste Yahoo TV si la prima vedere arata foarte ok. Ajax este si el prezent impreuna cu gradientii “a la web 2.0″ pentru a da un look foarte fresh si aerisit site-ului. Enjoy!

Urmareste-ma pe Twitter | Aboneaza-te la RSS

De ce wireless?

Ei bine, lumea incepe sa se descotoroseasca de fire, in special de cele ce ne leaga de retele. Undele sunt comode, pot fi omniprezente si ne scapa de incurcaturi inutile. Personal gasesc de exceptie hotspoturi precum cele de la Turabo Romana sau Galeron in care iti poti savura cafeaua de dimineata, citind in acelasi timp stiri si emailuri.

Problema este ca acest gen de retele gratuite nu sunt foarte populare in Bucuresti desi exista cerere (posesori de laptop doritori de conexiune gratuita). Intrebarea este - cum amortizam o astfel de investitie. Raspunsul este: publicitate.

Un truc vechi, un public nou.

Suntem familiarizati cu totii cu politica Google de a oferi servicii gratuite care in schimb sunt sustinute de publicitate. Pornind de la acest concept simplut (publicitatea este mama comertului) stim ca mediile de distributie al reclamelor sunt o investitie profitabila mereu.

Supra-aglomerarea mediului conventional de distributie a reclamelor a impins oamenii din publicitate catre noi zone. Un exemplu este internetul. In curand chiar si acest mediu va fi supraaglomerat de publicitate intruziva si de mutle ori nefolositoare.

Asa deci avem doua nevoi - nevoia de spatii publicitare si nevoia de conexiuni gratuite. Aceste doua nevoi se pot completa una pe cealalta prin folosirea conexiunilor wireless ca medii de transmitere a reclamelor. Cum? Iata:

O retea wireless imensa, compusa din mici hotspot-uri in care potentialii utilizatori pot accesa conexiunea dupa ce au vizionat un scurt clip publicitar la conectare. Nimic mai mult decat 30 de secunde de reclama. O singura data per conectare. Evident, spotul este doar un exemplu. Spotul poate fi sunet, video, poate fi o pagina de internet, etc.
Targetarea ar putea fi facuta prin inregistrarea ip-urilor, a locatiei etc. Intrebarea este cam care ar fi cheltuielile pentru o astfel de afacere? In mare infrastructura, intretinerea si softul de distribuire al reclamelor pentru inceput. Amortizarea ar veni probabil foarte rapid iar veniturile recurente in nici un caz de ignorat.

Ce parere aveti?

Urmareste-ma pe Twitter | Aboneaza-te la RSS

In departamentul creativ Kondiment a rasarit astazi o idee legata de implicarea Adobe in industria tipografica a viitorului.

De ce este atat de important Flashul?
De ce este dezvoltat alaturi de PDF?
Documentele viitorului vor exista si offline?

Hartie. Dar nu de hartie.

In 1970 Nick Sheridon a dezvoltat in laboratoarele Xerox primul prototip de hartie electronica. Principiul afisa sfere de polietilena intre 2 straturi de silicon. Sferele erau impartite in doua jumatati: o jumatate neagra, incarcata negativ si o jumatate alba, incarcata pozitiv. In functie de modul in care erau afectate electric aceste sfere afisau culoarea alba sau neagra.

Douzeci de ani mai tarziu Joseph Jacobson infiinteaza E Ink, companie orientata catre studiul principiul hartiei electronice. Rezultatele pana la aceasta data: uimitoare. O hartie electronica doar de doua ori mai groasa decat cea clasica (80 micrometri). Principiul: doua straturi de electrozi aliniati pentru a forma un camp de pixeli. Intre aceste doua straturi exista un lichid slab incarcat electric in care se afla suspendate particule ce isi schimba culoarea in functie de sarcina (pozitiva sau negativa).

Hartie electronica color

Desi initial e-hartia era creata strict alb-negru evolutia a dus la crearea unor filtre de culoare RGB ce permit practic crearea unor medii de afisare refolosibile, color, neobtruzive pentru ochiul uman, datorita modului in care reflecta lumina.

Iata ca hartia electronica este mai mult decat un vis science-fiction. Este o realitate ce creste de la o zi la cealalta. Este inceputul unei ere - imbinarea intre materialele printate si lumea electronica. Se pare deci ca printul nu va disparea si nici nu va fi inghitit de internet. Este pur si simplu o chestiune de convergenta a mediilor.

Adobe - pregatiri pentru urmatorul secol

De la lansarea in 1992 PDF a fost un format de document ce a crescut si a evoluat in continuu, trecand prin aplicarea de fisiere multimedia, legaturi cu documente externe si ajungand la ultima varianta la documente colaborative, planuri 3D si altele.

Un astfel de document, alaturi de noul mediu - hartia electronica, poate insemna reinventarea notiunii de carte, revista, ziar etc. Sa ne imaginam o enciclopedie ce ne poate transmite mesaje prin text, sunet, video, animatii si altele. Textul si imaginile statice inlocuite de animatii, aplicatii rich etc. In mare - ceea ce a fost Flash pentru internetul conventional.

Ceea ce ne duce la motivul conexiunii Macromedia-Adobe. Iar acesta, as spune eu, este posibilitatea flashului de a transcede sisteme de operare si de a oferi miniaplicatii independente de internet, sisteme de operare si chiar dispozitive (mobile, desktop etc.). Punand la un loc un sistem de management al documentelor si o platforma de creare a aplicatiilor, Adobe este pregatita de a deveni din start liderul acestui segment emergent.

Urmareste-ma pe Twitter | Aboneaza-te la RSS

Astazi (28 nov) este ziua mea de nastere. Implinesc 24 de ani frumosi si sanatosi. Am alaturi prietenii, familia si lumea intreaga. Viata este frumoasa.

Sunt bucuros, vesel, sanatos si vivid. Va doresc sa fiti la fel!

Urmareste-ma pe Twitter | Aboneaza-te la RSS

Munchen, orasul in care am gasit istorie si avangardism. Cum o imagine face cat 1000 de cuvinte - iata cateva mii de cuvinte: http://www.flickr.com/photos/mihaidragan/

Urmareste-ma pe Twitter | Aboneaza-te la RSS

La inceputul lunii noiembrie am fost prezent la Conferinta Internationala de Responsabilitate Sociala a Corporatiilor (CSR – Corporate Social Responsibility), eveniment gazduit de JW Marriot Grand Hotel, Bucuresti . Am audiat doar o parte dintre speeker-i, suficient ca sa aflu ca responsabilitatea sociala a companiilor se poate manifesta sub diferite forme: actiuni caritabile, finantarea unor proiecte cultural-educative, eforturi pentru protejarea mediului incojurator, conditii bune de munca pentru proprii angajati, comercializarea unor produse de calitate si, in fine, prin aportul adus la cresterea economica, implicit a nivelului de trai. Bine, chestia cu cresterea economica vrea sa spuna ca orice ai face, atat timp cat ai succes, esti responsabil social.

Salut evenimentul, il consider bine venit in general, dar mai ales in contextul economic romanesc care, normal pentru un organism in crestere, e preocupat sa asimileze si aproape deloc sa impartaseasca. Cred ca ceea ce numim responsabilitate sociala in plan economic este un ingredient indispensabil al succesului in contextul unei societati evoluate. Asadar, ar fi timpul sa incepem si noi sa vorbim despre asa ceva, iar acest post constituie o astfel de invitatie.

Insa inainte de a dicuta despre ce fac si ce nu fac companiile romanesti din acest punct de vedere sau ce ar trebui sa faca, m-as opri asupra catorva aspecte de ordin principial.
Primele intrebari care mi-a venit in minte cand am auzit de CSR au fost: “Pot fi companiile responsabile social? Implicarile sociale ale companiilor sunt efectul unei responsabilitati sociale a acestora? Cu alte cuvinte, exista CSR?” Toate aceste nedumeriri mi-au fost provocate de ambiguitatea conceptului “responsabilitate”. Semantic vorbind, acest termen are o bogata incarcatura etica, iar eu nu cred in existenta unei constiinte morale a organizatiilor economice. Un comportament responsabil fata de o persoana constituie un act liber prin care este exprimat respectul fata de acea persoana. Implicarea sociala a companiilor este o astfel de expresie a respectului fata de client ca persoana? Au aceste actiuni un fundament moral? Chiar le pasa companiilor ca zambetul de pe fata mea se datoreaza sanatatii mele si nu gustului delicios de E-uri sau fumului “ametitor” de tigara?

Sunt curios care sunt opiniile voastre vis-a-vis de aceste probleme.

Urmareste-ma pe Twitter | Aboneaza-te la RSS